5 Beneficii ale exercițiului fizic asupra stării de spirit și sănătății mentale
Nu este un secret. Dacă ai fost vreodată la o sală de sport, probabil ai experimentat deja efectele pozitive ale exercițiului asupra stării de spirit. Nu este de mirare că antrenamentele constante și activitățile fizice regulate pot fi atât de adictive, cât și terapeutice.
Nu este vorba doar despre a te simți bine în legătură cu aspectul tău fizic. Există un motiv pentru care profesioniștii din domeniul medical și experții în sănătatea mentală recomandă exercițiile fizice ca o opțiune principală de tratament pentru problemele de stare de spirit și sănătate mentală.
Numeroase studii științifice au investigat legătura profundă dintre exercițiu și îmbunătățirea sănătății mentale și a funcției cognitive. În întreaga lume, milioane de entuziaști ai fitness-ului, sportivi și chiar începători respectă o rutină de fitness datorită beneficiilor pentru sănătatea mentală pe care le obțin din exerciții și din prezența constantă.
Acest articol va explora impactul exercițiului asupra stării de spirit și sănătății mentale și va explica știința din spatele acestora.
La prima vedere, exercițiul ar putea părea o activitate fizică simplă sau o colecție de mișcări diferite. Dar realitatea este mult mai profundă.
Când faci exerciții, creierul suferă secvențe neurochimice complexe de fiecare dată când alergi, ridici greutăți sau te miști prin sală.
Dopamina este eliberată în creier aproape imediat în timpul exercițiului. Acest neurotransmițător joacă un rol critic în modul în care percepem plăcerea.
Este adesea asociată cu sistemul de recompensă al creierului, care întărește comportamentele care duc la rezultate pozitive. Atunci când ne angajăm în activitate fizică, eliberarea dopaminei contribuie la sentimente de satisfacție, motivație și plăcere.
Când te angajezi în activitate fizică, corpul tău eliberează endorfine, cunoscute și sub numele de hormoni "care fac bine". Endorfinele sunt opioide naturale produse de sistemul nervos central care acționează ca analgezice și elevatoare ale stării de spirit.
Eliberarea endorfinelor în timpul exercițiului este responsabilă pentru fenomenul cunoscut sub numele de "euforia alergătorului", o stare de dispoziție ridicată și o sensibilitate redusă la durere pe care mulți oameni o experimentează în timpul și după activitatea fizică intensă. Această senzație euforică poate fi însoțită de sentimente de bucurie și mulțumire.
În timpul activității fizice, ritmul cardiac crește, iar respirația devine mai rapidă și mai profundă. Această reacție cardiovasculară permite pomparea unei cantități mai mari de sânge oxigenat în întregul corp, inclusiv către creier.
Fluxul sanguin crescut și livrarea de oxigen către creier în timpul exercițiului au mai multe efecte benefice asupra sănătății mentale și funcției cognitive. Oxigenul este esențial pentru funcționarea corectă a celulelor cerebrale, deoarece este necesar pentru producția de adenozin trifosfat (ATP), principala sursă de energie pentru procesele celulare.
Când creierul primește un aport crescut de oxigen, poate funcționa mai eficient, conducând la o claritate mentală îmbunătățită, concentrare și atenție.
1. Reduce anxietatea și depresia
Mai multe studii au arătat că exercițiul regulat poate fi eficient împotriva depresiei ușoare până la moderate. Efectele sale sunt comparabile cu cele ale medicamentelor antidepresive – dar fără efectele secundare.
Exercițiile cardiovasculare precum alergatul sau mersul rapid timp de 15 minute până la 1 oră pot reduce semnificativ riscul de depresie cu 26%. Mai important, crearea unei rutine în jurul fitness-ului și programarea antrenamentelor pot preveni recidivele.
Exercițiul este un tratament anti-anxietate și anti-depresie.
Când ești stresat, poți experimenta o gamă de simptome fizice, cum ar fi tensiune în piept, puls accelerat, crampe musculare, insomnie, arsuri la stomac, dureri de stomac, diaree sau urinare frecventă.
Disconfortul și îngrijorarea cauzate de aceste simptome pot duce la și mai mult stres, creând un ciclu vicios între mintea și corpul tău. Cu toate acestea, exercițiul regulat te poate ajuta să reduci și să reglezi hormonii tăi de stres precum cortizolul și adrenalina.
Acest lucru îți permite efectiv să ai mai mult control asupra reacțiilor tale la stres. Activitatea fizică eliberează endorfine în creier, care ajută la îmbunătățirea stării de spirit, relaxând în același timp mușchii și eliberând tensiunea din corp.
Persoanele care fac exerciții fizice regulat pot gestiona mai bine ritmul cardiac, pot găsi soluții mai repede și se pot relaxa atunci când se confruntă cu o situație stresantă.
Nu poți opri factorii de stres, dar poți controla reacția ta la stres.
Exercițiul a demonstrat că este un instrument valoros în gestionarea simptomelor Tulburării de Deficit de Atenție cu Hiperactivitate (ADHD) atât la copii, cât și la adulți. Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea simptomelor ADHD prin îmbunătățirea atenției și concentrației, reducând hiperactivitatea și impulsivitatea.
Exercițiul crește producția de neurotransmițători precum dopamina și norepinefrina, care joacă un rol crucial în reglarea atenției și concentrației. De asemenea, oferă o ieșire pentru energia excesivă, ajutând la reglarea nivelurilor naturale de excitare ale corpului și reducând comportamentele impulsive sau disruptive.
Mai important, exercițiul a demonstrat că îmbunătățește funcția executivă prin creșterea fluxului sanguin și oxigenării către cortexul prefrontal, zona creierului responsabilă pentru abilitățile cognitive precum planificarea, organizarea și finalizarea sarcinilor.
Exercițiul te ajută să îți îmbunătățești concentrarea pentru a-ți atinge celelalte obiective mult mai repede.
Exercițiul te ajută să îți îmbunătățești starea de spirit în mod natural. Indiferent de rutina ta de antrenament, angajarea în activitate fizică declanșează sentimente pozitive și reduce percepția durerii, care poate dura câteva ore chiar și după antrenament.
Exercițiul poate ajuta la stabilirea unei rutine care are un impact pozitiv asupra vieții tale. O rutină îți oferă un sentiment de structură, ceea ce poate fi benefic pentru menținerea bucuriei constante și găsirea unui sentiment de împlinire în ceea ce faci.
O rutină de exerciții poate oferi un sentiment de structură și împlinire.
Pe măsură ce îți stabilești obiective de fitness și lucrezi pentru a le atinge, dezvolți un sentiment de împlinire și mândrie în abilitățile tale. Fie că este vorba de a alerga un milă mai repede, de a ridica greutăți mai mari sau de a stăpâni o nouă poziție de yoga, fiecare etapă atinsă contribuie la un sentiment tot mai mare de autoeficacitate și credință în propriile capacități.
Mai mult, exercițiul poate duce la schimbări pozitive în compoziția corporală, cum ar fi creșterea tonusului muscular și reducerea grăsimii corporale. Aceste îmbunătățiri fizice pot îmbunătăți imaginea corporală și auto-percepția, conducând la o încredere crescută în aspectul propriu.
Când te simți bine în legătură cu corpul tău fizic, acest lucru se traduce adesea printr-o creștere a stimei de sine, îmbunătățirea interacțiunii sociale, o asertivitate crescută și o mai mare disponibilitate de a accepta noi provocări sau de a rezolva probleme.
Exercițiul promovează o imagine corporală pozitivă.
Iată un plan care te va ajuta să îți atingi obiectivele:
Și pentru bărbați:
Indiferent dacă preferi să alergi, să înoți, să ridici greutăți sau orice altă formă de exercițiu, cheia este să găsești activități care îți plac și pe care le poți susține în timp.
Pentru a valorifica beneficiile exercițiului asupra stării de spirit și sănătății mentale, este esențial să dezvolți o rutină constantă care să se potrivească bine cu programul tău și prioritățile tale.
Amintește-ți, chiar și cantități mici de exercițiu pot face o diferență, așa că începe de unde ești și construiește treptat rutina ta.
- Harvard Health. (2019, 1 mai). Mai multe dovezi că exercițiul poate îmbunătăți starea de spirit. https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/more-evidence-that-exercise-can-boost-mood
- Mehren, A., Reichert, M., Coghill, D., Müller, H. H. O., Braun, N., & Philipsen, A. (2020). Exercițiul fizic în tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate - dovezi și implicații pentru tratamentul tulburării de personalitate borderline. Tulburarea de personalitate borderline și disfuncția emoțională, 7, 1. https://doi.org/10.1186/s40479-019-0115-2
- Tanner, M. K., Fallon, I. P., Baratta, M. V., & Greenwood, B. N. (2019). Exercițiul voluntar permite rezistența la stres la femei. Cercetări comportamentale asupra creierului, 369, 111923. https://doi.org/10.1016/j.bbr.2019.111923
- Gashi, A. I., Gontarev, S., Zivkovic, V., Gjorgovski, I., & Azemi, A. (2020). Efectul activității fizice aerobice asupra nivelului de adrenalină la șobolanii de laborator albi. Arhive medicale (Sarajevo, Bosnia și Herțegovina), 74(2), 84–89. https://doi.org/10.5455/medarh.2020.74.84-89
- Toros, T., Ogras, E. B., Toy, A. B., Kulak, A., Esen, H. T., Ozer, S. C., & Celik, T. (2023). Impactul exercițiului regulat asupra satisfacției în viață, stimei de sine și autoeficacității la adulții în vârstă. Științele comportamentale (Basel, Elveția), 13(9), 714. https://doi.org/10.3390/bs13090714
