Pericolele microplasticelor pentru sănătatea ta și cum să le limitezi

Nu este o noutate. Plasticul a fost o problemă majoră la nivel mondial în ultimele decenii. În fiecare an, oamenii produc 350 de milioane de tone metrice de deșeuri plastice, iar acest număr este de așteptat să continue să crească de peste 3 ori până în 2060 dacă nimic nu se schimbă.

Cu toate acestea, aceasta este doar vârful aisbergului. Trăim într-o societate care se bazează excesiv pe plastice, de la recipientele pentru alimente și apă până la hainele și produsele sintetice pe care le folosim. Este acum cunoscut faptul că particulele de plastic sunt răspândite în aerul pe care îl respirăm și absorbite în sistemele noastre.

Mai multe studii au relevat că consumăm și adăpostim în mod silențios microplastice în organele noastre, ceea ce duce la boli cronice, probleme hormonale și anumite tipuri de cancer. Se estimează că, în medie, consumăm echivalentul unei carduri de credit de microplastice în fiecare săptămână, în termeni de dimensiune.

Aceasta ridică întrebarea, care sunt pericolele microplasticelor pentru sănătatea noastră și cum le putem depăși?

Acest articol va discuta impactul microplasticelor și va oferi modalități practice de a atenua efectele lor asupra sănătății și bunăstării generale.

Microplasticile sunt particule mici de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri care provin din degradarea unor articole plastice mai mari, fibre de îmbrăcăminte sintetice și produse de îngrijire personală.

Microplasticile pot fi răspândite prin aer ca particule, pe care oamenii și animalele le pot inhala. Odată ajunse în aer, microplasticile pot fi transportate de curenții de vânt și pot călători distanțe lungi, contaminând potențial chiar și zone îndepărtate.

În plus față de inhalare, oamenii pot consuma, de asemenea, microplastice în mod neintenționat prin alimente și băuturi care au fost contaminate cu acestea. De exemplu, viața marină poate ingera microplastice, care se pot acumula în lanțul trofic și, în cele din urmă, pot fi consumate de oameni.

Iată câteva alimente care s-au dovedit a conține niveluri mai ridicate de microplastice:

• Sardine
• Somon
• Sare de mare
• Apă îmbuteliată
• Bere
• Miere
• Ceai
• Orez instant
• Mere
• Salată
• Morcovi
• Carne procesată

Odată ajunse în organism, microplasticile pot interacționa cu țesuturile și celulele, ducând la inflamație și daune celulare.

De la cele mai adânci niveluri ale oceanelor noastre până la vârful muntelui Everest, plasticele sunt prezente. Până în prezent, nu avem nicio modalitate de a elimina complet expunerea noastră la microplastice, iar amploarea impactului asupra sănătății al microplasticelor nu este încă pe deplin înțeleasă.

Cele mai recente studii au documentat prezența microplasticelor în toate părțile plămânilor umani, testiculelor, placentei, sângelui și laptelui matern.

Iată câteva dintre riscurile potențiale pentru sănătate ale microplasticelor

Când microplasticile interacționează cu celulele și țesuturile, acestea pot declanșa un răspuns imun, provocând inflamație în zonele afectate. Inflamația cronică a fost legată de dezvoltarea diverselor afecțiuni de sănătate, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și tulburările autoimune.

În plus, microplasticile pot deteriora fizic celulele, ducând la moarte celulară și disfuncție potențială a țesuturilor. Studiile au arătat că persoanele cu inflamație cronică și probleme de sănătate intestinală sunt mai predispuse să acumuleze microplastice în intestin și organele abdominale.

Substanțele chimice găsite în plastice, cum ar fi ftalații și bisfenolul A, pot interfera cu hormonii naturali ai corpului și pot perturba echilibrul hormonal din organismul tău.

Iată câteva dintre efectele posibile ale microplasticelor asupra hormonilor tăi:

• Creștere întârziată
• Perturbarea metabolismului
• Scăderea funcției reproductive
• Funcții cerebrale afectate

Problema acumulării de microplastice nu a fost niciodată mai critică în ceea ce privește scăderea ratelor de fertilitate observate în ultimele decenii. Potrivit unor date recente, numărul mediu de spermatozoizi al bărbaților din țările occidentale a scăzut cu mai mult de 50% în ultimii 40 de ani.

Deși nu s-a stabilit o legătură clară între expunerea excesivă la microplastice și infertilitate, studiile recente au constatat că oamenii au concentrații de microplastice de trei ori mai mari în testicule decât animalele. Expunerea la microplastice a fost găsită că reduce numărul de spermatozoizi, scade motilitatea spermatozoizilor și cauzează inflamația testiculară.

În studiile pe șoareci, expunerea la microplastice a dus la o scădere semnificativă a nivelurilor de testosteron și daune testiculare la șoarecii masculi.

Microplasticile pot absorbi și concentra substanțe chimice dăunătoare, cum ar fi pesticidele și metalele grele. Datorită dimensiunii lor mici și a suprafeței mari, microplasticile au capacitatea de a atrage și acumula diferiți poluanți de mediu.

Acești poluanți, inclusiv pesticidele și metalele grele, se pot adera la suprafața microplasticelor. Atunci când aceste microplastice contaminate sunt ingerate sau inhalate, substanțele chimice toxice pot fi eliberate în organism. În funcție de substanțele chimice implicate, acest lucru poate duce la diverse efecte adverse asupra sănătății.

Expunerea la metale grele găsite în microplastice a fost legată de:

• Tulburări neurologice
• Daune renale
• Dezvoltarea cancerului
• Disfuncții hormonale
• Probleme de creștere și dezvoltare

Studii recente au găsit microplastice în placentele umane, ridicând îngrijorări cu privire la impactul potențial asupra dezvoltării fetale. Placenta este un organ crucial care furnizează oxigen și nutrienți fătului în dezvoltare în uter și acționează ca o barieră pentru a proteja fătul de substanțe dăunătoare.

Impactul exact al microplasticelor găsite în placentă nu este încă pe deplin înțeles, dar modelele animale sugerează că acestea ar putea împiedica funcția și dezvoltarea inimii în fătul în dezvoltare.

Expunerea pe termen lung la microplastice poate afecta indirect performanța fizică. Nivelurile mai scăzute de testosteron pot încetini creșterea musculară și pot reduce performanța la ridicarea greutăților.

Inflamația cronică și iritația în țesuturile inimii și plămânilor pot duce la o funcție cardiovasculară scăzută și la o absorbție a oxigenului redusă în timpul exercițiilor fizice. Problemele intestinale cauzate de microplastice pot provoca un dezechilibru în microbiomul intestinal care ar putea duce la deficiențe nutriționale, recuperare afectată și performanță sportivă redusă.

1. Nu folosi recipiente din plastic

Pentru a reduce expunerea la ftalați și alte substanțe chimice din alimente și ambalaje alimentare, Academia Americană de Pediatrie recomandă utilizarea recipientelor din oțel inoxidabil și sticlă în loc de plastic ori de câte ori este posibil.

Dacă este posibil, nu încălzi alimentele sau băuturile în recipiente din plastic. Depozitează alimentele în recipiente non-plastice, cum ar fi sticlă, oțel inoxidabil sau recipiente din silicon, care pot fi folosite pentru a-ți reîncălzi mâncarea.

Nu pune plastic în mașina de spălat vase, deoarece căldura poate provoca scurgeri de substanțe chimice. Verifică codul de reciclare de pe fundul produselor și evită plasticele cu cod de reciclare 3, care conțin de obicei ftalați.

Iată un plan pentru femei pe care ar trebui să-l încerci:

Și pentru bărbați:

Reducerea utilizării plasticului de unică folosință prin aducerea de sacoșe reutilizabile la magazinul de alimente, folosind o sacoșă din țesătură cu fermoar pentru curățarea chimică și aducând o cană de călătorie pentru cafeaua la pachet.

Când faci cumpărături, alege produse care au ambalaje din plastic minime sau inexistente. Caută articole ambalate în materiale reciclabile, cum ar fi hârtia, sticla sau aluminiul.

Evită paiele și tacâmurile din plastic de unică folosință. În schimb, folosește alternative reutilizabile din metal, bambus sau sticlă.

Chiar și alegerea materialelor de îmbrăcăminte contează când vine vorba de sănătatea ta. Țesăturile sintetice, cum ar fi poliesterul și nailonul, eliberează microfibre atunci când sunt spălate, contribuind la poluarea cu microplastice. Optează pentru țesături naturale, cum ar fi bumbacul, inul sau lâna ori de câte ori este posibil.

Ca societate, abia acum începem să înțelegem efectele dependenței noastre de plastice. Nu este vorba doar despre daunele enorme pe care plasticul le cauzează mediului nostru, ci, ca indivizi, suntem expuși pericolelor microplasticelor în viața noastră de zi cu zi.

Microplasticile nu sunt o problemă mică. Avem o amenințare serioasă pentru sănătate care afectează pe toată lumea din lume și care va continua probabil să o facă dacă menținem status quo-ul.

Referințe:

1. Topic: Global plastic waste. (2024, January 10). Statista. https://www.statista.com/topics/5401/global-plastic-waste/#topicOverview
2. Lee, Y., Cho, J., Sohn, J., & Kim, C. (2023). Health Effects of Microplastic Exposures: Current Issues and Perspectives in South Korea. Yonsei medical journal, 64(5), 301–308. https://doi.org/10.3349/ymj.2023.0048
3. Campanale, C., Massarelli, C., Savino, I., Locaputo, V., & Uricchio, V. F. (2020). A detailed review study on potential effects of microplastics and additives of Concern on human health. International Journal of Environmental Research and Public Health/International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(4), 1212. https://doi.org/10.3390/ijerph17041212
4. Hu, C. J., Garcia, M. A., Nihart, A., Liu, R., Yin, L., Adolphi, N., Gallego, D. F., Kang, H., Campen, M. J., & Yu, X. (2024). Microplastic presence in dog and human testis and its potential association with sperm count and weights of testis and epididymis. Toxicological sciences : an official journal of the Society of Toxicology, kfae060. Advance online publication. https://doi.org/10.1093/toxsci/kfae060
5. Society, E. (2019, November 20). Impact of EDCs on reproductive systems. Endocrine Society. https://admin.endocrine.org/topics/edc/what-edcs-are/common-edcs/reproduction#:~:text=In%20people%2C%20EDCs%20have%20been,as%20BPA%20in%20the%20body.
6. Garcia, M. A., Liu, R., Nihart, A., Hayek, E. E., Castillo, E., Barrozo, E. R., Suter, M. A., Bleske, B., Scott, J., Forsythe, K., Gonzalez-Estrella, J., Aagaard, K. M., & Campen, M. J. (2024). Quantitation and identification of microplastics accumulation in human placental specimens using pyrolysis gas chromatography mass spectrometry. Toxicological Sciences. https://doi.org/10.1093/toxsci/kfae021

Întrebări frecvente